Deținerea unui atelier sau a unei spălătorii auto vine la pachet și cu respectarea anumitor obligații de mediu. În anumite situații, legislația obligă operatorii economici să obțină Autorizația de mediu înainte de începerea desfășurării activității, Conform Ordinului nr. 1798/2007 privind procedura de emitere a autorizației de mediu.
Prin autorizația de mediu sunt stabilite condițiile pe care firma trebuie să le respecte pentru a preveni poluarea și pentru a gestiona corect deșeurile rezultate în urma desfășurării activității.
Pe lângă obligația de autorizare, există și o serie de reguli generale de protecție a mediului care se aplică tuturor operatorilor economici. Printre acestea sunt incluse, gestionarea corectă a deșeurilor, respectarea limitelor de zgomot și evitarea evacuării substanțelor poluante în rețeaua de canalizare.
În activitățile din domeniul service-urilor și spălătoriilor auto există anumite dotări tehnice(echipamente) care sunt necesare pentru prevenirea poluării și pentru a respecta legislația în vigoare. Aceste echipamente sunt adesea solicitate în cadrul procedurii de obținere a Autorizației de mediu, dar pot fi impuse și prin alte reglementări sau contracte cu operatorii de utilități.
În cazul spălătoriilor auto, una dintre cerințele frecvente pentru autorizare este instalarea unui separator de hidrocarburi. Rolul acestui echipament este de a trata apa uzată rezultată din activitatea de spălare înainte ca aceasta să fie evacuată în sistemul public de canalizare.
Apele rezultate din spălarea vehiculelor pot conține particule solide, uleiuri sau reziduuri petroliere. Pentru a preveni poluarea rețelei de canalizare, aceste ape trebuie să respecte parametrii de calitate stabiliți de H.G. nr. 188/2002, care aprobă normativul privind condițiile de evacuare a apelor uzate în rețelele de canalizare ale localităților.
De regulă, procesul de tratare a apei include colectarea acesteia prin rigole sau alte sisteme de drenaj, urmată de trecerea prin bazine de decantare și separatoare de uleiuri și hidrocarburi. Prin acest proces se elimină impuritățile și substanțele poluante, astfel încât apa evacuată să se încadreze în limitele admise de legislație.
Este important de menționat că, deși în unele ateliere auto simple (fără activitate de vopsire) nu este obligatorie obținerea autorizației de mediu, pot apărea scurgeri accidentale de uleiuri sau combustibili. În astfel de situații, instalarea unui separator de hidrocarburi poate fi impusă de operatorul regional de apă și canalizare la încheierea contractului de utilități. Lipsa acestui echipament poate duce și la sancțiuni aplicate de Garda Națională de Mediu, dacă apa evacuată nu respectă indicatorii de calitate.
În urma procesului de preepurare a apei uzate se generează și anumite deșeuri, cum ar fi nămolul provenit din decantoare sau reziduurile petroliere colectate în separator. Acestea trebuie depozitate temporar în condiții adecvate și predate ulterior unor operatori autorizați pentru colectarea și tratarea deșeurilor.
Atelierele auto care desfășoară activități de vopsire trebuie să respecte cerințe suplimentare în ceea ce privește protecția mediului. În acest caz, activitatea poate fi realizată doar dacă operatorul economic deține autorizația de mediu și dacă spațiul este dotat cu o cabină de vopsire adecvată.
Cabina de vopsire are scopul de a controla emisiile de gaze și vapori rezultate în timpul procesului de vopsire, astfel încât acestea să se încadreze în limitele stabilite de Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale. Sistemele de filtrare și ventilație ale cabinei contribuie la reducerea cantității de substanțe poluante eliberate în atmosferă.
Operatorii economici care utilizează vopsele, lacuri sau diluanți pe bază de solvenți organici trebuie, de asemenea, să respecte reglementările referitoare la utilizarea acestor substanțe. Printre obligații se numără evidența consumului de produse cu solvenți, raportarea anuală către autoritățile de mediu și păstrarea documentației tehnice privind compoziția acestora.
În plus, substanțele chimice folosite trebuie utilizate conform instrucțiunilor din fișele de securitate. Aceste documente trebuie să fie disponibile la locul de muncă și respectate de personalul care manipulează produsele respective.
În cadrul activităților desfășurate într-un service auto pot rezulta diferite tipuri de deșeuri periculoase, printre care și uleiurile uzate sau filtrele de ulei. Din acest motiv, operatorii economici care generează astfel de deșeuri trebuie să respecte o serie de obligații stabilite prin H.G. nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate, cu modificările și completările ulterioare.
Aceste reglementări au ca scop prevenirea poluării solului, apei și aerului și asigurarea unui sistem corect de colectare și valorificare a uleiurilor uzate.
Legislația stabilește mai multe interdicții clare pentru generatorii de uleiuri uzate. Astfel, este interzisă evacuarea acestor deșeuri în apele de suprafață, în apele subterane sau în sistemele de canalizare. De asemenea, uleiurile uzate nu pot fi depozitate direct pe sol și nu pot fi abandonate împreună cu alte deșeuri rezultate din procesul de valorificare sau incinerare.
Totodată, operatorii economici nu au voie să trateze sau să ardă uleiurile uzate prin metode care pot genera emisii poluante peste limitele admise de legislația în vigoare. Incinerarea acestor deșeuri este permisă doar în instalații autorizate, conform prevederilor Legii nr. 278/2013 privind emisiile industriale.
O altă obligație importantă este evitarea amestecării diferitelor categorii de uleiuri uzate sau combinarea acestora cu alte substanțe periculoase. De exemplu, este interzisă amestecarea uleiurilor uzate cu combustibili, solvenți, motorină, reziduuri petroliere sau alte produse chimice. Aceste deșeuri nu pot fi utilizate ca și combustibil improvizat, iar colectarea, depozitarea și transportul uleiurilor uzate trebuie realizate separat de alte tipuri de deșeuri și numai de către operatori economici autorizați pentru astfel de activități.
Pe lângă aceste interdicții, service-urile auto care generează uleiuri uzate trebuie să respecte și o serie de responsabilități privind gestionarea acestora.
În primul rând, operatorul economic trebuie să colecteze separat întreaga cantitate de ulei uzat generată în cadrul activității și să o depoziteze în condiții corespunzătoare până la predarea către un operator autorizat. În funcție de situație, uleiurile uzate pot fi valorificate sau eliminate prin intermediul unor firme specializate care dețin autorizație de mediu pentru colectarea și tratarea acestor deșeuri.
Predarea uleiurilor uzate trebuie să fie însoțită de documente justificative, inclusiv declarații pe propria răspundere privind proveniența și tipul acestora. De asemenea, operatorul economic are obligația de a ține o evidență clară privind cantitatea de ulei proaspăt utilizată, precum și cantitatea de ulei uzat generată, stocată și predată către colectori autorizați.
Autoritățile de mediu pot solicita periodic aceste informații, iar operatorii economici trebuie să raporteze datele relevante către Agenția Națională pentru Protecția Mediului sau către agențiile județene competente.
În situația în care pe amplasamentul service-ului auto sau al spălătoriei auto sunt comercializate și uleiuri de motor sau de transmisie, legislația impune și alte responsabilități.
Operatorii economici trebuie să pună la dispoziția clienților un spațiu special amenajat pentru colectarea uleiurilor uzate rezultate din produsele comercializate. Această colectare trebuie realizată gratuit pentru tipurile de ulei vândute.
Uleiurile uzate colectate trebuie apoi predate producătorilor sau importatorilor care au introdus respectivele produse pe piață ori unor operatori autorizați pentru colectare și valorificare. De asemenea, comercianții trebuie să informeze clienții despre existența punctelor de colectare prin afișarea unor indicatoare vizibile.
Nu în ultimul rând, ambalajele uleiurilor de motor și de transmisie trebuie să conțină informații privind obligația de predare a uleiului uzat către colectori autorizați și interdicția utilizării acestuia ca și combustibil sau amestec cu alte substanțe.
Gestionarea anvelopelor uzate este reglementată în România prin H.G. nr. 170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate și prin Ordinul nr. 386/2004 privind procedura de autorizare a activităților de gestionare a anvelopelor uzate, acte normative care stabilesc modul în care aceste deșeuri trebuie colectate, depozitate și valorificate.
Atelierele auto sau unitățile de vulcanizare care desfășoară operațiuni de înlocuire a anvelopelor au responsabilitatea de a gestiona corespunzător anvelopele scoase din uz. În acest sens, legislația interzice abandonarea acestora în mediul înconjurător, fie pe sol, fie în ape de suprafață sau în mare. De asemenea, anvelopele uzate nu pot fi incinerate decât în instalații autorizate, în condițiile prevăzute de Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale.
Anvelopele rezultate din activitatea atelierului trebuie predate operatorilor economici autorizați pentru colectarea sau valorificarea acestora ori societăților care comercializează anvelope noi sau anvelope destinate reutilizării, conform legislației în vigoare.
În situația în care în cadrul atelierului sau service-ului auto sunt vândute și anvelope noi sau anvelope uzate destinate reutilizării, operatorul economic trebuie să respecte anumite obligații suplimentare.
Astfel, acesta trebuie să preia de la clienți anvelopele uzate de același tip și în aceeași cantitate cu cele achiziționate. De asemenea, este necesară asigurarea unor spații adecvate pentru depozitarea temporară a anvelopelor colectate, până la predarea lor către operatorii autorizați.
Anvelopele uzate preluate trebuie ulterior transmise către operatorii economici care introduc anvelope pe piață sau către firme autorizate pentru colectarea și valorificarea acestora, conform cadrului legal aplicabil.
Prevederile legislative se aplică mai multor categorii de anvelope, printre care:
Gestionarea bateriilor și acumulatorilor auto este reglementată prin H.G. nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor și acumulatorilor, act normativ care stabilește regulile privind colectarea, depozitarea și reciclarea acestor produse după utilizare.
Unitățile care oferă servicii de înlocuire a bateriilor auto au obligația de a gestiona corespunzător acumulatorii uzați preluați de la clienți. Aceștia trebuie depozitați temporar în spații special amenajate, care să prevină scurgerile accidentale și contaminarea mediului. Ulterior, bateriile uzate trebuie predate unor operatori economici autorizați pentru colectarea și tratarea acestora.
Atunci când un service auto desfășoară și activități de comercializare a bateriilor sau acumulatorilor auto, trebuie respectate mai multe cerințe legale.
În primul rând, este interzisă vânzarea bateriilor provenite de la producători sau importatori care nu sunt înregistrați în registrul național gestionat de Agenția Națională pentru Protecția Mediului, sub autoritatea Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.
Operatorii economici trebuie, de asemenea, să informeze clienții cu privire la obligativitatea predării bateriilor uzate în vederea reciclării, prin afișarea unor anunțuri vizibile în spațiul comercial.
Legislația prevede și aplicarea sistemului de „depozit”. Astfel, dacă un client achiziționează o baterie nouă fără a preda una uzată, comerciantul poate percepe un depozit reprezentând 10% din prețul de vânzare al produsului.
În același timp, operatorii economici trebuie să:
La momentul vânzării unei baterii sau a unui acumulator auto, cumpărătorului trebuie să i se emită un document care să menționeze valoarea depozitului perceput. În cazul în care clientul predă o baterie uzată în termen de maximum 30 de zile de la achiziție, valoarea depozitului trebuie restituită pe baza documentului emis la cumpărare.
Activitatea desfășurată într-o spălătorie auto sau într-un service auto presupune utilizarea unor produse chimice care pot avea efecte asupra sănătății oamenilor sau asupra mediului. Printre acestea se numără detergenții auto, antigelul, freonul sau alte soluții utilizate pentru curățare și întreținere.
Pentru a stabili dacă un produs este considerat substanță periculoasă, operatorii economici trebuie să consulte prevederile Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și amestecurilor (CLP), care stabilește criteriile de clasificare și modul în care aceste produse trebuie etichetate.
Un element esențial în gestionarea substanțelor periculoase este fișa cu date de securitate. Conform Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 – REACH, anumite substanțe sau amestecuri chimice trebuie să fie însoțite de acest document, emis de producător sau furnizor.
Fișa cu date de securitate conține informații importante despre proprietățile produsului, riscurile pentru sănătate și mediul înconjurător, precum și măsurile de protecție care trebuie respectate în timpul manipulării. Acest document trebuie pus la dispoziția beneficiarului cel târziu la prima livrare a produsului și poate fi transmis atât în format electronic, cât și pe suport de hârtie.
Operatorii economici care utilizează substanțe sau amestecuri chimice trebuie să respecte mai multe reguli pentru a preveni riscurile pentru angajați și pentru mediu.
În primul rând, personalul care manipulează astfel de produse trebuie să fie instruit corespunzător și să cunoască măsurile de protecție prevăzute în documentația de securitate. De asemenea, substanțele chimice trebuie utilizate strict conform instrucțiunilor furnizate de producător.
Angajatorul are obligația de a asigura accesul angajaților la fișele cu date de securitate ale substanțelor utilizate în activitate, precum și la orice alte informații relevante privind riscurile și măsurile de protecție.
În cazul în care un produs nu este clasificat ca fiind periculos, furnizorul trebuie totuși să ofere anumite informații despre compoziția acestuia sau despre eventualele restricții de utilizare, dacă aceste date sunt necesare pentru gestionarea în siguranță a produsului.
Activitățile de întreținere și reparații auto, precum și cele desfășurate în spălătoriile auto, generează diferite tipuri de deșeuri, rezultate din înlocuirea pieselor, utilizarea materialelor de exploatare sau din procesele de curățare. Din acest motiv, operatorii economici au obligația de a gestiona aceste deșeuri în mod corespunzător, conform prevederilor Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor.
Materialele și piesele înlocuite care devin deșeuri trebuie predate pentru reciclare, valorificare sau eliminare către operatori economici autorizați. În același timp, fiecare tip de deșeu generat trebuie încadrat în lista oficială a deșeurilor prevăzută de H.G. nr. 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor, act normativ care include și clasificarea deșeurilor periculoase.
Operatorii economici care generează deșeuri trebuie să respecte principiile ierarhiei deșeurilor, care stabilesc ordinea priorităților în gestionarea acestora. Astfel, în primul rând trebuie urmărită prevenirea generării deșeurilor, iar atunci când acest lucru nu este posibil, se aplică succesiv pregătirea pentru reutilizare, reciclarea sau alte metode de valorificare, inclusiv recuperarea energetică. Eliminarea deșeurilor trebuie utilizată doar ca ultimă opțiune.
Gestionarea deșeurilor trebuie realizată fără a pune în pericol sănătatea populației și fără a produce efecte negative asupra mediului. În acest sens, activitatea trebuie organizată astfel încât să nu genereze poluare a aerului, apei sau solului și să nu creeze disconfort prin zgomot sau mirosuri.
Atelierele auto și spălătoriile auto care produc sau dețin deșeuri au mai multe responsabilități în ceea ce privește gestionarea acestora. Operatorii economici pot trata deșeurile prin mijloace proprii, dacă sunt autorizați în acest sens, sau pot transfera aceste operațiuni către firme specializate care dețin autorizație pentru colectarea și tratarea deșeurilor.
De asemenea, legislația impune desemnarea unei persoane responsabile cu gestionarea deșeurilor în cadrul unității. Această persoană trebuie să urmărească respectarea obligațiilor legale și să fie instruită în domeniul gestionării deșeurilor, inclusiv a deșeurilor periculoase.
Un alt aspect important este colectarea separată a diferitelor tipuri de deșeuri. În special în cazul deșeurilor periculoase, este interzisă amestecarea acestora cu alte categorii de deșeuri sau cu alte substanțe.
Operatorii economici trebuie să țină o evidență clară a deșeurilor generate, pentru fiecare tip de deșeu. Această evidență se realizează conform modelului stabilit prin H.G. nr. 856/2002 și trebuie transmisă anual către agenția județeană pentru protecția mediului.
Documentele privind evidența deșeurilor trebuie păstrate cel puțin trei ani. În cazul operatorilor care desfășoară activități de transport al deșeurilor, perioada minimă de păstrare a acestor evidențe este de 12 luni.
Conform prevederilor Legii nr. 249/2015 privind gestionarea ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, operatorii economici care generează deșeuri de ambalaje au obligația de a le colecta separat și de a le transmite unor operatori autorizați pentru reciclare sau valorificare.
De regulă, trebuie asigurată colectarea separată pentru cel puțin următoarele categorii: hârtie, metal, plastic și sticlă. Această obligație nu se aplică în situația în care ambalajele sunt returnate direct furnizorului.
Unele substanțe utilizate în service-uri auto, cum ar fi freonul din instalațiile de climatizare, sunt considerate substanțe periculoase și sunt supuse unor reguli speciale de gestionare. Conform O.U.G. nr. 195/2005 privind protecția mediului, operatorii economici care utilizează astfel de substanțe trebuie să țină o evidență strictă privind cantitatea și caracteristicile acestora, precum și modul de depozitare.
De asemenea, substanțele periculoase care devin deșeuri trebuie eliminate în condiții de siguranță, prin intermediul operatorilor autorizați, astfel încât să nu existe riscuri pentru sănătatea populației sau pentru mediul înconjurător.
Operatorii economici au și obligația de a identifica eventualele riscuri asociate utilizării acestor substanțe și de a informa autoritățile competente în cazul apariției unor accidente sau scurgeri necontrolate.
În anumite situații, operatorii economici trebuie să obțină și Autorizația de gospodărire a apelor, document emis de Administrația Națională Apele Române.
Această autorizație este necesară mai ales în cazul unităților care nu sunt racordate la rețeaua publică de alimentare cu apă și canalizare sau care utilizează surse proprii de apă. De exemplu, spălătoriile auto amplasate în afara localităților, de-a lungul drumurilor naționale sau în zone fără infrastructură publică de utilități pot utiliza apă provenită din foraje sau din alte surse subterane.
În astfel de situații, operatorul economic poate realiza sisteme proprii de alimentare cu apă, stații de epurare sau sisteme de evacuare a apelor uzate. Pentru realizarea și exploatarea acestor instalații este necesară obținerea autorizației de gospodărire a apelor, conform prevederilor Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare.
Autorizația este necesară pentru diferite tipuri de lucrări sau instalații, cum ar fi:
Prin acest sistem de autorizare, autoritățile urmăresc utilizarea responsabilă a resurselor de apă și prevenirea poluării mediului.
Respectarea obligațiilor din domeniul protecției mediului este esențială pentru operatorii economici care desfășoară activități precum service-uri auto, spălătorii auto sau alte activități conexe. În funcție de specificul activității, este necesară obținerea unor documente importante, precum Autorizația de mediu sau Autorizația de gospodărire a apelor, dar și respectarea unor obligații legale privind gestionarea deșeurilor, utilizarea substanțelor periculoase și prevenirea poluării mediului.
Gestionarea corectă a deșeurilor rezultate din activitatea desfășurată, cum ar fi uleiurile uzate, anvelopele, bateriile sau alte materiale, reprezintă o responsabilitate importantă pentru orice operator economic. Respectarea acestor cerințe nu doar că protejează mediul, ci contribuie și la evitarea sancțiunilor aplicate de autorități precum Garda Națională de Mediu sau Agenția Națională pentru Protecția Mediului.
În acest context, apelarea la servicii specializate de consultanță în domeniul protecției mediului poate facilita procesul de conformare cu legislația în vigoare. Sofiaenviroconsult oferă suport operatorilor economici în pregătirea documentației necesare, obținerea autorizațiilor de mediu și implementarea măsurilor necesare pentru desfășurarea activităților în condiții legale și responsabile față de mediu. Astfel, companiile pot avea siguranța că își desfășoară activitatea în conformitate cu cerințele legale și contribuie, în același timp, la protejarea mediului înconjurător.